Parabola

Parabola     Parabola (literatura) . Parabola (matematica) . Parabole ale lui Isus .

Parabola (matematica)

Parabola este o narațiune scurtă care ilustrează unul sau
mai multe principii instructive sau normative.
Ea se deosebește de fabulă prin aceea că fabula utilizează
ca personaje animale, plante sau obiecte neînsuflețite, pe
când  parabola prezintă îngeneral personaje umane.
 (Parabola - Wikipedia)
Mai pe romaneste (zic eu) "parabola" este, "explicatia . . . pe babeste" sau (altfel spus) "a bate saua ca sa priceapa iapa" .

Dupa cum vedem in imaginea aci numita "parabola (matematica)", parabola uneste doua puncte (precum o dreapta) dar . . . o ia, mai pe ocolite.

Randunica

Azi am descoperit un blog, deosebit de bine facut. Chiar daca . . . pornind de la baza (unei 
imaginare piramide), din pornire impartasesc multe (90%) din valorile prefigurate de autor, pe 
masura ce urcam spre varf (ca inspre locul  in care "tragi linie si . . . aduni", la capatul unei
indescriptibil de lungi, ecuatii) rezultatele la care ajungem fiecare . . . "ne pierd, unul de altul".
Am scris un "post" in acel blog (Mehedinti blog online) la o tema care se numea  . . .
"Povestea a doua randunici" iar "postul" meu a devenit atat de lung, incat depasea cele 4096 de
caractere, cat permitea formatul. Am "taiat din el pana ce . . . "a incaput", iar de restul am avizat
eventualul lector ca il poate gasi aici. Asa ca . . . ma tin de . . .  facuta promisiune, publicand aici
textul intreg, asa cum l-as fi dorit publica acolo. Ziceam asa:

Viata este . . . "casa mea"

 Viata imi este si mie (ca si tie) "casa mea

Conceptul Viață este (prin antonomasia)  totuna cu conceptul "casa" (dupa cum, si . . . reciproca)



Conceptul "casa mea)" o putem analogia cel mai productiv . . . cu cea mai mica "papusa", dintre papusile ce apartin acelui (cu adevarat) unic (si magnific) "ansamblu de papusi matrioska" ce exista, ansamblu ce a fost simbolizat (alegoriamente) de "fiinta umana" in aproape toate chipurile posibile (fara sa fi ajuns sa se dumireasca, când trebuie sa-i ii priceapa"tâlcul" in forma "figurata" si când in forma "literală"), si pe care o cunoastem ca . . . "Viață".

La Vida es . . . mi casa

Timpul nu prea ma ajuta si, pana sa mai apuc sa traduc, ma pun si aici cate ceva in spaniola (cand
spaniola e limba in care imi scriu mai intai, articolul. Apoi, cand prind timp si-l traduc, il scot de aici.
Si-apoi, atunci cand spui in romaneste despre "viata" suna cam a . . . "vijelie" (sau alta minune).


La vida es, mi casa

La Vida es (por antonomasia) "mi casa".

El concepto "mi casa" es analogico a el "conjunto de muñecas matrioska", siendo este conjunto un tipo de "casa, en casa, en casa,
en casa, en casa ... etc, y es analogico a el conjunto que ha sido simbolizado (alegoriamente) por el hombre, en casi todas las maneras posibles (sin llegar el, a entender, cuando debe tomarselo en forma "figurada" y cuando en forma "literal") y que denominamos
generalmente como "Vida".

În-călcătorii & ne-călcătorii - de legi.

 Lege = Principiu; principiu = lege.

În-călcătorii & ne-călcătorii de legi.
Eu nu percep semnificatia semnului "&" (ampersand) ca pe cuvantul de legatura "si" ci, ca o prescurtare 
a cuvantului (ce defineste conceptul) "antonim".
Antonimul maxim al conceptului "antonimie" il regasesc eu in cuvantul (ce defineste conceptul) "antonomasie". Adica "antonim" = "complet diferit", "sinonim" = "acelasi lucru" iar "antonomasia" o percep eu ca pe "unul si acelasi lucru"

Astfel . . . "În-călcătorii" & "ne-călcătorii de legi" inseamna (prin "antonomasie"), in fapt, "în-calcatorii & ne-calcatorii de principii.

Înălțare (la cer) sau . . . "zoom"

Zoom (wikipedia). Lupa (wikipedia) . Microscopul (wikipedia)


Omul este atat de lipit cu nasul de vitrina incat uita ca, pentru a avea o buna (adecvata) vedere (perceptie)  asupra unui lucru, trebuie i se se aseze la o distanta . . . "corect relationata", de . . . 
"subiectul analizat".
Ca sa-ti privesti "buricul" vreunuia dintre degete, constati ca . . . cu cat mai mult ti-l bagi in ochi,  
cu atat mai putin intelegi, din ceea ce vezi.

Am incercat eu sa ofer un exemplu, punand sub lupa una din imaginile
arhicunoscute (Gioconda), dar, cum imaginea nu mi s-a "incarcat", 
banuiesc ca nu era voie sa ma ating de . . . imaginea acelei imagini.
Asa ca am apelat tot la o imagine . . . arhicunoscuta (mult mai . . .
"arhicunoscuta" decat orice altceva pe Lume, pentru ca . . . pe aici
s-a inventat "mersul pe jos"), imagine pe care pot sa o "deformez" 
cum vreau (pentru simplul motiv ca . . . e a mea).

Dumnezeu este (de la "a" la "z")

Categoria articolului: "Analiza literara"


"Dios es". (donde "es" es nada mas que . . . es )       
 "Dumnezeu es.te. (unde "este", este "mult mai mare in grad" decat " a fi" si / sau decat "a exista").

 este (dex),  exista (dex),  fi (dex)

 George Bernard Shaw - La gente común no ora, sólo pide.  /  Individul (uman), in general nu "se roaga" ci . . . "cere"

Cautand eu, oaresce lucruri prin “Objetivismo.org” am intalnit . . . altceva. Un articol intitulat “Dios” (adica mai pe romaneste “Dumnezeu”) la care “lumea” nu prea daduse “ghies” (precum da, pe la celelalte articole).

"Lumea" ce populeaza "Objetivismo.org" o gasesc cam 60-70% in compatibilitate cu conceptia mea despre Viata. "Punctul comun" ("centrul cercului") care ne-a asezat (mai ales, pe mine cu ei) pe o "lungime de unda comuna" (pe un acelasi "val", daca ne gandim ca la un grup de "surfing", grup din care, se aduna cand se aduna si cade, fiecare pe unde cade) s-a numit "Ayn Rand".

Cum, la tema asta (despre "Dumnezeu") ne pricepem toti (dar, ori . . . “nu ne dam cu parerea”, ori . . . “o ignoram”, ori  . . . “ne dam cu parerea de nu ne mai oprim”) mi-am zis ca, hai . . . sa zic si eu , vreo doua - trei, vorbe.

Înălțarea ... la cer (sau ..."fenomenul de telescopare").

Omul este (si el), alaturi de . . . "tot ce este pe lume" o "fiinta (in cazul lui . . . un animal) terrestra".
 Cuvantul asta ("terestru") este (si el) polisemantic (ca mai toate celelalte cuvinte). Enuntarea cuvantului "terrestru" defineste  (in acelasi timp) atat faptul ca . .  ne aflam in situatia de "locuitor al (planetei) Terrei", cat si pe acela ca noi (fiinte umane), nu apartinem (ca fiinte) mediului  de viata "acvatic", nici celui "aerian" ci . . . celui "terestru" (am putea sa spunem ca suntem "terenali",  ca sa mai reducem din confuzie dar, . . . "terenal" este un termen pe care oricum, majoritatea, nu-l va "consacra", asa ca ramanem sa ne razbatem, pe mai departe, cu " varianta consacrata").

In mod natural (fara . . . "artificii"), indivizi apartinand vreunuia dintre cele trei "medii de viata" nu dispun
capabililitatea de a-si transforme "stadiul natural".

"Primitiv" versus "civilizat". "Virgin" versus "Institutional".

Cautand antonim al cuvantului "institutionalizat" am gasit ca . . . n-am gasit nimic.
 Nici in DEX si nici in RAE. Nici pe la sinonimele in romana nici pe la cele spaniolesti. nici prin sectiunea romaneasca dar nici prin cea (mult mai bogata) spanioleasca nu am gasit mare branza,
Pana la urma, din vorba-n vorba (si din cuvant in cuvant), am tras eu (de par) concluzia ca "virgen" /virgin" ar fi cel mai potrivit in a fi antonim al conceptului (si asta, cam scump, la capitolul definire) "institutionalizat".
De ce-mi bat capul?
Pai, pentru ca . . .ma "strange". Pentru ca "ma bate" la vreunul din calcaie. Iar cine "stie", cine a patit macar odata "sa-l bata pantoful" nu uita niciodata ca . . . placut, nu e.
Sunt multe sectoare ale vietii umane care ar fi bine sa treaca din faza virgina in cea institutionalizata dupa cum, sunt destule sectoarele care ar trebui sa ramana pe veci, virgine.

Nimeni nu-i "prof"-et, in țara lui.

Desi ma exprim in romaneste, scriu (fiind) din
Spania.
Desi ma exprim in romaneste si scriu in
Spania cei mai multi (dintre putinii) care
si-au ratacit pasii prin blogul meu, sunt
din . . . "State".
Salutarile mele indepartatilor vorbitori de
aceeasi limba care, din greseala sau din
"cautare", si-au intersectat pasii cu ai mei
prin  (era sa utilizez cuvantul-concept atat de 
perimat ... "desertul") universul acesta prin
care . . . gravitationam.
Ma uit pa "harta" asta si ma intreb: sa fie
ei, romani, in Mexic?
Nu ma mira atat, ca sunt, cat am bucuria
ca intamplarea ne-a intersectat pasii, chiar
si cateva fractiuni de secunda, lasand
deschisa posibilitatea sa ne putem zari prin
hubloul costumelor personale de . . . "astronauti cazatori" (precum "cazatoare . . . stele").
Mai zilele trecute apareau ciudad de multi accesatori, din Indonezia.
Ciudate mai sunt caile . . . "clic"-urilor.
Salve tie, trecatorule!  Sa ai calea mai lunga si mai luminoasa decat "Calea Lactee".

"A fi" versus "a nu fi" ("a sti" versus "a nu sti")

Natura a elaborat fiinte (individe) ce apartin (fiecare in parte) uneia din cele trei "forme de Viata":
vegetala, animala si umana.
Prin "experimentare" (culegere "de la sursa", de informatie) si prin procesarea (rafinarea) informatiilor captate fiecare din aceste "uzine" ajunge la a elabora (la randu-i) propriile-i concluzii (propriul "produs").
Dintre toate formele de viata, fiinta apartinatoare  "conglomeratului"  . . .

 " Superreyno (dominio):Eukaryota, reino: Animalia, subreino: Eumetazoa, (sin clasif): Bilateria, superfilo: Deuterostomia, filo: Chordata, subfilo: Vertebrata, infrafilo:Gnathostomata, superclase: Tetrapoda, clase: Mammalia, subclase: Theria, infraclase: Placentalia, superorden: Euarchontoglires, orden: Primates, suborden: Haplorrhini ,infraorden: Simiiformes, parvorden: Catarrhini, (sin clasif): Euarchonta, superfamilia: Hominoidea, familia: Hominidae, tribu: Hominini, subtribu: Hominina, genero: Homo, specie: Homo sapiens"

Cunoasterea (sau "a fi in cunostinta de cauza")

 Articol (al meu) publicat in "Contributors". Aici, "formatul" imi permite niste . . .  necesare (mie) imbunatatiri.

Citez: “Scopul în educaţie nu e să fii primul, scopul este să ajungi la o ocupaţie în care poţi să dai un randament bun. Asta nu se întâmplă în şcoala românească“. Este ceea ce sustine academicianul Solomon Marcus intr-o emisiune difuzata duminica, 28 septembrie, de Realitatea TV.
In aceasta perioada obsedata de clasamente si ierarhii tot mai diverse (top 10, top 100, top 500 etc.) asemenea afirmatii, daca nu sunt trecute cu vederea, starnesc nedumerire. Se stie foarte bine ca idealul de performanta inculcat elevului" . . . . . . (incheiat citatul).

Opinia mea este diferita (fara a zice cu asta ca este "mai buna" sau "mai rea") decat "curentul general".
Scopul omului (scop . . . declarat, sau ne, constient, sau ne, etc) este . . . de a ajunge in stadiul de "a cunoaste"
 (sau mai pe scurt "a sti).