viernes, 21 de junio de 2013

Fiinta umana inoata prin apa oceanului cautand ... oceanul.

Uneori imi vine sa ii iau pe oameni de umeri, sa-i scutur cu putere si sa-i intreb (pe rand): "Bai, tu nu-l vezi pe Dumnezeu? Esti chior? Il cauti in toate directiile, el este in toate directiile in care cauti dar tu cauti ... si nu dai de el".
Oooo, doamne, ca dreptate mai avea Creanga cand spunea in "Povestea prostului": "Maaaa duc .. Daca oi gasi mai prosti, m-oi mai intoarce iara de nu, ... nu".
Si .... s-a intors.
Suntem (stam, locuim, existam) in Dumnezeu analogic fatului in lichidul amniotic si ... cautam ca bezmeticii, in toate directiile posibile (si imposibile) ... pe Dumnezeu. In loc sa vedem ceea ce ... "efectiv este", cautam sa vedem ceea ce gandim ca ar trebui sa fie.....
S-au straduit inaintasi (cronologic vorbind) de-ai nostri sa ne dea tot soiul de parabole, printre care una dintre cele mai vechi pare a fi cea a lui Iona, aflat in pantecele balenei.
Principiul acelei situatii este acelasi cu al fatului in burta mamei sale (diferenta o da doar ... proportionalitatea). Nici Iona, aflat in pantecele balenei ... nu vedea ... nici o balena. Ca atunci cand, aflandu-te in fotoliul de pasager al vreunui vehicul (fi el vapor, avion, tren sau autobuz) nu vezi (nu ai cum sa vezi) in mod natural, exteriorul acestuia.




Acest articol  este un ciotMa poti ajuta (intrebandu-ma) (stimate lector) pentru completarea lui (ca la un simultan de sah, nu poti da "raspunsuri" mai inainte de a ti se formula "intrebari". Faci "o mutare" iar daca ti se raspunde continui cu mutarea "a doua" si ... asa mai departe)

No hay comentarios:

Publicar un comentario